și într-o după-amiază de vară a anului de la domnul două mii plus șaptesprezece
plus șapte luni plus paisprezece zile plus douzăzecișiuna de ore plus 21
de minute de secunde plus
primesc un mesaj pe facebook cling nu îl citesc cling necitit cling
și timpul se sfârși în sine brusc la fel cum apăru
când ești proptit în toate punctele cardinale cu toată ființa
și toată ființa e înlăuntrul tău și în afara ta nu e decât divina comedie
și în afara ta nu e decât țara pustie a lui ts eliot și în afara ta nu e decât
celebrul vers al lui montale dacă sfârșește ce-i viu viu n-a fost niciodată
și în afara ta nu e decât mazilescu viaţă moarte viaţă moarte pentru că ne-am
despărţit până acum de o mie de ori pentru că ne-am despărţit de o mie două sute
patruzeci şi patru de ori noi nu ne mai putem despărţi niciodată niciodată oh salvie
levănţică iasomie trandafir trebuie că dumnezeu e în tine
și trebuie să înțelegi asta să nu se simtă dumnezeu în tine un rob în temniță încătușat
cum zice blaga și trebuie să-i dai dreptate și lui ungaretti când spune moartea
se ispășește
trăind
e sufletul în trupul tău emancipat e sufletul în jurul tău eliberat
și lumea dansând goală în afara lumii pe o scenă imaginară
nu te mai gândi la ulisse nu te mai gândi trăiește mai bine în vise
la limita conștientului cu subconștientul și supraconștientul
unde un simplu te iubesc sparge toate tiparele
